Inimă de câine

După ce veţi citi povestea aceasta, descoperind dragostea şi devotamentul lui Albu, nu veţi mai putea spune niciodată, vorbind despre o persoană duşmănoasă şi rea, că are „inimă de câine“. Veţi vedea, dragi copii, ce inimă poate avea un căţel!

„ — Ce să fac eu cu tine, dragule? – îi mângâie copilul urechile ciufulite. Tare-aş vrea să te iau acasă, dar nu prea ştiu dacă te primeşte tata…

— Ham! – dădu răspuns câinele şi se ridică pe labele din spate, punând labele din faţă pe umerii copilului şi privindu-l cu dragoste şi încredere în luminile ochilor.

Privirea aceea fusese de ajuns.“