"Eu în România mă simt străin". Vieți de imigrant în Grecia 

Aceste istorii de viață îi frapează pe intervievatori în primul rând prin dra-matismul procesului de integrare (sau a dificultăților acestui proces) în soci-etatea greacă. Multe dintre aceste per-soane dau dovadă de o dârzenie ieșită din comun. Însă dincolo de parcursul acestor vieți, ansamblul interviurilor alcătuiesc un mozaic ambivalent al Greciei ante- și post-criză. Inerent, re-zidenții români se referă deseori și la România. Se declară fideli identității naționale, dar planul reîntoarcerii în țară apare rar și neconvingător. Țin la identitatea lor națională, fiind încadrați în societatea grecească. Oricum, aceste interviuri reprezintă documente utile pentru antropologii preocupați de studiul „celuilalt”. (Zoltán Rostás)
Cei aproximativ trei ani în care am ac-tivat în cadrul organizației non- guvernamentale pentru drepturile femeilor Hope Spot – Speranța femeilor din Salonic au oferit o cazuistică extrem de bogată unui psiholog aflat la începutul carierei. În acest cadru, am avut prilejul să acord asistență psihologică femeilor
abuzate, aflate în tranzit la adăpostul organizației. (...) Capitolul 6 al volumului
de față este rezultatul unei cercetări făcute asupra unui grup de astfel de femei, cu o vulnerabilitate multiplă: femei imigrante din Grecia afectată de criza economică, victime ale vio-lenței domestice. Activând la acest adăpost, am avut posibilitatea să realizez (...) o serie de interviuri cu femei imigrante abuzate, găzduite acolo. (Nicole Salamon)