Ardelencele 

Pentru mine, Ardealul este format din oraşe mici. Ceea ce mă fascinează la oraşele mici sunt podurile caselor despre care mi-am închipuit mereu că adăpostesc prăfuite cufere, sipete, casete din lemn pictate cu flori şi inimioare pline cu scrisori de dragoste neexpediate vreodată, jurnale intime, caiete cu poezii scrise de-a lungul vremii de preotese, profesoare, învăţătoare, funcţionare sensibile şi suferind profund din dragoste. Şi astăzi, dacă ai apucat să citeşti măcar o pagină din cartea lui Al. Cistelecan, Ardelencele, mi se pare lipsit de delicateţe ca, atunci când vezi o femeie frumoasă într-un oraş mic transilvan, să nu îţi imaginezi că poartă în suflet o poveste de dragoste nefericită.

Nu ştiu câte poduri a apucat să cerceteze până acum Al. Cistelecan şi nici din câte orăşele din Ardeal. Un lucru e cert: cercetările, „săpăturile” sale prin manuscrisele din poduri îmi confirmă intuiţia. Oricum, Ardelencele lui Al. Cistelecan este o carte admirabilă. O carte atât de frumoasă şi de parfumat scrisă, încât, mărturisesc, nu o dată mi-a trecut prin cap gândul că, atunci când a nimerit în vreun pod cu cufere, sipete și casete din lemn pictate cu flori și inimioare în care nu se găsea niciun manuscris, Cis, contrariat, s-a așezat la o măsuță sub o grindă prăfuită, a ridicat o țiglă ca să aibă lumină, și a inventat el însuși un nume, o biografie nefericită și a scris acolo el însuși zeci de scrisori de dragoste neexpediate, jurnale intime și caiete cu poezii.

Ion Mureşan

* * *

Al. Cistelecan este profesor de literatură română modernă și contemporană în cadrul Facultății de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureș. S-a născut la 2 dec. 1951 în satul Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. A urmat cursurile Liceului „Ady-Șincai” și ale Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, ambele din Cluj. Doctor în Litere, din 2000, cu o teză despre Ion Pillat. A publicat mai multe cărți de critică și istorie literară: Poezie și livresc (Editura Cartea Românească, 1987), Celălalt Pillat (Editura Fundației Culturale Române, 2000), Top ten (Editura Dacia, 2000), Mircea Ivănescu. Micro-monografie (Editura Aula, 2003), Al doilea top (Editura Aula, 2004), Diacritice (Editura Curtea Veche, 2007), Aide memoire (Editura Aula, 2007), Magna cum laude (Editura Tracus Arte, 2012). A publicat, de asemenea, și două volume de interviuri: 11 dialoguri (aproape teologice) (Editura Galaxia Gutenberg, 2003) și 15 dialoguri critice (Editura Aula, 2005). A colaborat la realizarea Dicționarului scriitorilor români (coord. de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și a Dicționarului esențial al scriitorilor români (aceiași coordonatori). În 2011 a coordonat volumul aniversar Mircea Ivănescu ’80 (Editura Paralela 45), iar în 2014 a îngrijit antologia de Versuri de la Editura Humanitas a aceluiași Mircea Ivănescu.